Banii care fug de frica recesiunii: Reuters scrie despre "învierea spectrului" exodului de capital care bântuie încă pieţele emergente


Valul de vânzări de pe bursele internaţionale, precipitat de posibilitatea unei noi runde de recesiune globală, şi criza datoriilor de stat din zona euro au "înviat" spectrul exodului de capital, o ameninţare care bântuie încă pieţele emergente, în pofida stabilităţii cu care se laudă, scrie Reuters

La trei ani după ce prăbuşirea gigantului american Lehman Brothers a declanşat ieşirea panicată a investitorilor de pe active riscante, lăsând în stare de şoc economiile emergente dependente de capital străin, temerile unei reeditări a acelei perioade au reapărut în ultimele zile, în contextul unor pierderi masive pentru pieţele emergente şi pentru obligaţiuni, acompaniate de slăbirea accentuată a monedelor, se arată într-o analiză Reuters.

Speranţa persistentă că economiile în dezvoltare pot sfida dificultăţile Occidentului sunt pe cale să fie descurajate pentru a doua oară în patru ani, ameninţând să prindă investitorii pe picior greşit care au pariat pe rezistenţa acestor pieţe.

"Procesul abia a început, deoarece investitorii adevăraţi nu au ieşit încă. Toate ingredientele sunt pe poziţie pentru a declanşa o criză similară. Întrebarea este, de ce magnitudine", comentează pentru Reuters strategul şef pentru pieţe emergente al băncii franceze Societe Generale, Benoit Anne.

De la 1 august, acţiunile de pe pieţele emergente s-au prăbuşit cu 22%, în timp ce bursele globale au coborât cu numai 15%.

Obligaţiunile suverane "în monedă tare" trec prin cea mai slabă perioadă din ultimii doi ani, în timp ce titlurile în monedă locală au performanţe negative, în dolari, faţă de începutul anului.

Amintind de anul 2008, când investitorii au descărcat masiv active emergente pentru lichiditatea sigură oferită de pieţe ca cea a titlurilor de Trezorerie SUA, valul recent de vânzări din statele în curs de dezvoltare, condusă de capitalul străin, a "pedepsit" în mod special pieţele "răsfăţate" până recent, precum Indonezia, Coreea de Sud şi Rusia.

În ultimele şapte săptămâni, wonul sud-coreean a pierdut 12%, în timp ce rubla rusească s-a depreciat cu 13% în raport cu coşul de referinţă dolar-euro.

Realul brazilian a pierdut 14% faţă de dolar de la începutul lunii septembrie, cea mai abruptă scădere din octombrie 2008.

Scăderea bruscă a monedelor din statele în dezvoltare nelinişteşte investitorii, care mizează şi pe aprecierea valutelor pentru a-şi creşte câştigurile pe acţiuni şi obligaţiuni emergente.

Intrările record în obligaţiuni emergente din ultimele 21 de luni au fost în mare parte neacoperite prin contracte de hedging, deoarece investitorii au fost încrezători că monedele respective se vor aprecia faţă de dolar şi euro.

"A devenit scump să faci hedging pentru expunerea valutară acum, iar mulţi investitori ies de pe poziţiile neacoperite în monedă locală, aşa cum au părăsit cu câteva săptămâni în urmă poziţiile de capital", a afirmat Murat Toprak, strateg pentru pieţe emergente la HSBC.

În general însă, investitorii sunt încă poziţionaţi masiv pe pieţele emergente, fapt care sugerează că preţurile mai au de căzut înainte să revină.

Bank of America-Merrill Lynch constată, în cea mai recentă analiză, că o treime dintre investitori menţin în septembrie poziţii optimiste pe acţiuni emergente, anticipând noi creşteri.

"Investitorii instituţionali păstrează pieţele emergente ca overweight, însă dacă vor vedea noi scăderi, vor fi determinaţi să vândă pentru a strânge bani", a arătat strategul Merrill Lynch Kate Moore.

Sentimentul se înrăutăţeşte şi pe pieţele emergente ale obligaţiunilor, printre puţinele clase de active care au continuat să atragă bani în ultimele luni, alături de aur şi titluri de Trezorerie SUA.

"Simt că investitorii adevăraţi se complac încă în privinţa poziţionării. Nu sunt încă bine pregătiţi pentru o ieşire masivă de capital de pe pieţele emergente. Până acum am asistat la o vânzare a poziţiilor speculative", potrivit lui Kieran Curtis, manager de portofoliu de obligaţiuni la Aviva Investors.

O mare parte din "banii noi" investiţi după prăbuşirea Lehman vin de la aşa-numiţii investitori crossover, precum fondurile de pensii, care abia au început să se aventureze pe pieţele emergente, iar toleranţa lor pentru volatilitatea caracteristică acestui mediu este încă necunoscută.

Deţinerea străină de pe unele pieţe locale de obligaţiuni este la maxime istorice, accentuând sensibilitatea acestora la apetitul global pentru risc.

"În unele pieţe, spre exemplu Indonezia, Ungaria, Malaezia şi Mexic, expunerea investitorilor străini a crescut disproporţionat de repede raportat la mărimea pieţei. Sensibilitatea acestor pieţe la apetitul pentru risc este astfel mult mai expusă la o eventuală lichidare a fluxurilor de bani la nivel global", notează UBS.

Mulţi analişti consideră însă că reorientarea structurală a alocărilor din portofolii în favoarea pieţelor emergente va temepra magnitudinea valului actual de vânzări.

"Când vine vorba de portofolii, există fonduri de pensii care aşteaptă randamente de 2% pe titluri de Trezorerie SUA cu maturitatea la zece ani şi nu văd performanţe în zona acţiunilor", arată economistul şef al Renaissance Capital, Charles Robertson.

Obligaţiunile emergente în monedă locală oferă randamente cuprinse între 5% şi 12%.

Totodată, ţinând cont de "sănătatea" finanţelor publice ale acestor ţări, pieţele emergente s-ar putea revigora rapid odată cu îmbunătăţirea contextului global, posibilitate demonstrată de urmările prăbuşirii Lehman. Fluxurile nete de capital către pieţele emergente au crescut de la 715 miliarde de dolari în 2009 la 1.100 miliarde de dolari în 2010.

"Dacă revenirea va fi mai rapidă şi mai puternică, nu vrei să vinzi tot", avertizează Robertson.

Din 2007, economiile în dezvoltare au redus emisiunile externe de datorii cu o treime. În sectorul privat, ponderea creditorilor externi privaţi în portofoliul de datorii externe a scăzut cu 26% în ultimii trei ani.

Astfel, dependenţa mai redusă de capital străin ar putea preveni repetarea evenimentelor din 2008, când ieşirile de capital au determinat ţări ca Ucraina şi România să apeleze la Fondul Monetar Internaţional, iar băncile din Rusia şi Kazahstan au avut nevoie de recapitalizări, notează Reuters.

Comentarii