Prognozele pentru 2012 vor fi atinse doar dacă România va reuşi să crească gradul de absorbţie a fondurilor europene. „De la ultima noastră vizită, incertitudinile la nivelul cadrului macroeconomic internaţional au sporit semnificativ. Anticipăm că în anul 2011 creşterea se va menţine la aproximativ 1,5%, susţinută de exporturi puternice, de un an agricol bun şi de o modestă reluare a creşterii interne. Pentru anul 2012, însă, perspectivele s-au înrăutăţit. Proiectăm acum o creştere între 1,8 şi 2,3% pentru anul viitor, condiţionată de o mai bună absorbţie a fondurilor europene şi a redresării cererii interne”, a Jeffrey Franks. Cum se traduc aceste cifre pentru românul de rând? Pensiile şi salariile bugetarilor vor fi îngheţate până la jumătatea anului viitor, când ar putea fi majorate cu 3-4 procente dacă evoluţia de până atunci a veniturilor bugetare va permite acest lucru. „Am convenit ca, dacă condiţiile permit, să se facă o majorare limitată a salariilor din sectorul public şi a pensiilor”, a spus Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România. Acesta a mai precizat că a recomandat Guvernului să nu crească salariile şi pensiile cu mai puţin de 6 luni înainte de alegeri. „Eu mă gândesc ca în aprilie, atunci când vom reveni în România, Guvernul să încerce să discute atunci situaţia şi să analizăm dacă există posibilitatea să facem aceste creşteri. Apoi, va trebui să ia o decizie. Orice creştere va fi modestă, poate cu nivelul inflaţiei”, a spus Franks. Este foarte posibil ca românii să fie nevoiţi să contribuie cu bani la sistemul public de sănătate. „Guvernul a convenit să eficientizeze sistemul de sănătate şi să introducă o co-plată modestă. Trebuie să facă asta pentru că sistemul este subfinanţat”, a explicat Franks. Acesta a mai adăugat că se continuă politica din sistemul sanitar, adică introducerea de medicamente generice, închiderea spitalelor şi introducerea reţetelor electronice. În plus, reducerea arieratelor din sănătate este o altă cerinţă a FMI. „Insistăm să fie plătite arieratele din sănătate şi să nu se mai acumuleze altele. Există o mare diferenţă între momentul emiterea facturii şi încasarea ei şi acest timp trebuie redus”, a mai spus şeful FMI în România. O altă problemă care trebuie rezolvată este legată de îmbunătăţirea colectării. „Există o echipă de experţi de la FMI care lucrează la această problemă, ca şi la găsirea celor mai bune soluţii pentru fiscalitate. Se discută despre TVA progresivă, pentru reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă, dar toate astea depind de spaţiul fiscal de care vom dispune”, a mai spus şeful FMI în România. Absorbţia fondurilor UE e descurajantă Absorbţia efectivă a fondurilor europene puse la dispoziţia României rămâne descurajantă, iar prevenirea risipei fondurilor europene şi prioritizarea utilizării acestora este esenţială, a declarat şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks. „Guvernele trebuie să impulsioneze investiţiile publice prin fonduri europene. O dată cu reducerea părţii de cofinanţare naţională şi cu rambursarea TVA a crescut capacitatea de atragere a fondurilor europene. Absorbţia efectivă se menţine descurajantă. Deşi rămân neutilizate fondurile europene, apar proiecte noi care pot fi finanţate prin buget sau în afara bugetului. Ele trebuie evaluate astfel încât să fie prioritizate. Este crucial pentru România să se prevină risipa fondurilor europene”, a spus Jeffrey Franks. România poate sprijini efortul de creştere economică şi de creştere a numărului de locuri de muncă prin tragerea efectivă până la sfârşitul lui 2012 a circa 8 miliarde de euro din fondurile europene, spune şi directorul pentru România al Comisiei Europene, Istvan Szekely. „Trebuie să punem banii europeni la lucru, ca una dintre sursele de creştere cele mai puternice. Tragerea a circa 8 miliarde euro până la finele lui 2012 ar putea avea o contribuţie majoră pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă pentru această ţară”, a spus Szekely. Vindeţi tot şi scăpaţi de băieţii deştepţi de la stat Guvernul trebuie să grăbească privatizările şi numirea managerilor privaţi la companiile de stat pentru a schimba definitiv sistemul în care băieţii deştepţi se bucură de profituri nemeritate, a declarat Jeffrey Franks. „Trebuie să scăpăm definitiv de un sistem în care băieţii deştepţi din sectorul public şi sectorul privat se bucură de profituri nemeritate, în timp ce angajaţii lor şi publicul larg plătesc aceste activităţi ineficiente”, a spus Franks. Acesta a mai precizat că abia acum autorităţile încearcă să scape de arieratele de la companiile de stat. „Autorităţile abia încep să se orienteze spre arieratele întreprinderilor, datorii vechi care reprezintă circa 4% din PIB”, a spus şeful misiunii FMI în România. Acesta a explicat că facturi nepltătite lasă firmele fără bani şi asta înseamnă că nu mai pot face investiţii. Franks spune că ieşirea din această situaţie o reprezintă privatizarea şi managementul privat. „Este nevoie de infuzie puternică de capital şi management privat în energie şi transporturi. Aceste companii trebuie să fie suficient de atractive pentru investitori, altfel de ce ar vrea cineva să investească”, a explicat şeful FMI în România. Acesta a explicat că dacă vrem să facem competitivă economia trebuie accelerate pregătirile pentru managementul privat, trebuie să scăpăm de profiturile nemeritate ale băieţilor deştepţi. În plus, regimul de formare a preţurilor trebuie să reflecte costurile. Una peste alta, Franks a atras atenţia că progresul nu a fost satisfăcător în ceea ce priveşte privatizarea acestor companii. Cu toate astea, şeful misiunii FMI spune că a văzut destulă determinare din partea miniştrilor şi autorităţilor române, motiv pentru care s-au declarat termenele de privatizare cu 6-9 luni la anumite companii unde există motive obiective pentru aceste amânări. „Este nevoie de mai multă acţiune şi definitivarea legislaţiei până la finele anului”, a mai adăugat Franks. „Am definitivat lista companiilor pentru care statul va privatiza pachetul majoritar de aţiuni şi din aceasta fac parte Oltchim, Cuprumin, CFR Marfă, Electrica Serv, Electrica Furnizare, Electrica Distribuţie, Elcen Bucureşti şi cele două companii energetice, Oltenia şi Hunedoara, care vor fi înfiinţate prin unirea mai multor unităţi”, a afirmat Franks. Cele trei filiale rămase în portofoliul Electrica sunt Muntenia Nord, Transilvania Sud şi Transilvania Nord, fiecare fiind separate pe activităţile de distribuţie şi furizare a energiei. Totodată, vor mai fi privatizate Complexul Energetic Oltenia, care va fi format prin fuziunea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, şi termocentralele Turceni, Craiova şi Rovinari şi Complexul Energetic Hunedoara, care va cuprinde termocentralele Paroşeni şi Mintia şi minele considerate viabile ale Companiei Naţionale a Huilei. Cele două complexuri energetice ar urma să intre în proprietate privată până la sfârşitul lunii iunie 2012.
Comentarii