Grecii retrag din banci 5 miliarde de euro pe luna

Banca Naţională a Greciei a arătat că investitorii speriaţi de instabilitatea politică şi de colapsul economic au retras din băncile elene 12,3 miliarde de euro în septembrie şi octombrie, potrivit publicaţiei britanice The Guardian, citată de Adevărul. Un exod de capital din Grecia fără precedent - ajungând la un număr-record de retrageri din bănci în ultimele luni - a exagerbat criza de lichiditate dintr-o ţară deja afectată de recesiune. Cele mai recente cifre publicate de Banca Naţională a Greciei au arătat că, în septembrie şi octombrie, investitorii au retras nu mai puţin de 12,3 miliarde de euro din băncile locale, de teama privind incertitudinea politică şi colapsul economic. Teodor Pelagidis, profesor de economie la Universitatea din Pireu, a declarat că "aceasta este o parte din spirala recesiunii ca urmare a unor măsuri de austeritate. Oamenii îşi dau seama că fenomenul de contagiune a ajuns la bănci şi le este frică că ar putea să-şi piardă banii din depozite. În medie, aproximativ patru-cinci miliarde de euro fug din sistemul bancar în fiacare lună".

Alt semnal privind reducerea creditarii: bancile occidentale isi retrag banii

Prinse intre criza datoriilor din zona euro, obligatia de a atinge o rata de capitalizare de 9% pana in iunie 2012 sub coordonarea Autoritatii Bancare Europene (ABE) si reglementari in cadrul Basel III mult mai stricte, bancile vest europene sunt nevoite sa isi conserve capitalul si sa restranga cat mai mult posibil riscurile. Potrivit reglementarilor Basel III, care urmeaza sa fie implementate pana in 2019, bancile trebuie sa mentina o rata de adecvare a capitalului de 7% din active, la care se adauga 2,5% in cazul bancilor mari.

De asemenea, bancile din Uniunea Europeana trebuie sa atinga un nivel temporar de 9% din activele ponderate la risc pana la jumatatea anului viitor, ceea ce inseamna ca in total acestea trebuie sa stranga pana la 160 de miliarde de euro, potrivit estimarilor ABE.

Modalitatile prin care bancile se vor alinia la noile cerinte vizeaza direct stabilitatea sistemului bancar est european, in conditiile in care bancile occidentale controleaza aproape trei sferturi din acesta.

UniCredit SpA, Erste Group Bank AG, Raiffeisen Bank International AG si Societe Generale SA, principalele grupuri bancare din regiune, se afla sub pragul de capitalizare de 9% din activele ponderate la risc stabilit de ABE. In acelasi timp, bancile cu cea mai mare prezenta in Europa de Est, inclusiv in Romania, sunt si cele mai afectate.

Astfel, in trimestrul al treilea al acestui an, UniCredit SpA a inregistrat pierderi record, de 10,6 miliarde de euro, in timp ce Erste a inregistrat o pierdere de 1,5 miliarde de euro in aceeasi perioada.

Pe de alta parte, multe din unitatile lor din Europa de Est necesita finantare substantiala, in conditiile in care raportul depozite/credite este, in general, subunitar.

Cum se incearca prevenirea retragerii fondurilor?

Inca de luna trecuta, Banca Europeana pentru Recontructie si Dezvoltare avertiza ca presiunile reprezentate de masurile de reglementare pentru bancile din zona euro in sensul cresterii ratei de capitalizare ar putea rezulta in mai putin sprijin pentru unitatile locale.

Avertismentul a fost reluat de directorul general al Fondului International Monetar (FMI), Christine Lagarde. Potrivit reprezentantului FMI, marile grupuri bancare vest europene, afectate de cresterea creditelor neperformante si de incetinirea cresterii economice, isi vor retrage capitalul din sucursalele est-europene.

Desi ABE recomanda ca noile reguli sa fie indeplinite prin reducerea bonusurilor si a dividendelor, bancile vor fi mai inclinate catre vinderea activelor si reducerea creditarii.

In plus, reprezentantii Erste Bank resping posibilitatea unei noi "Initiative de la Viena". Prin acordul convenit in ianuarie 2009, marile grupuri bancare cu operatiuni in Europa Centrala si de Est se angajau sa isi mentina expunerile si sa recapitalizeze unitatile in cadrul programelor de sprijin financiar ale UE si FMI. Totusi, conditiile macroeconomice in tarile vizate s-au schimbat de atunci, spun reprezentantii grupului care controleaza cea mai mare banca din Romania.

"In afara de reducerea expunerilor, consolidarea nivelului capitalizarii se poate face prin atragerea de capital nou. Aceasta poate fi realizata prin incorporarea profitului sau prin atragerea de investitori noi care, in ultima instanta, pot fi reprezetati si guvernele tarilor din care aceste institutii provin", a spus Vlad Muscalu, economist ING Bank, pentru Efin.ro

Procesul de dezintermediere, "deleveraging", este inevitabil, spune guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, si este nevoie de o schimbare a modelului de finantare, prin identificarea unor noi surse. Potrivit economistului ING Bank, comentariile par sa se refere la ajustarea modelului de operare incat activitatea de creditare sa se bazeze mai mult decat in prezent pe resurse autohtone.

"Pentru moment, probabilitatea de a vedea retragerea unor banci importante din Romania pare relativ redusa. Desigur, evolutiile recente din pietele financiare fac ca aceasta probabilitate sa fi crescut in ultima perioada. Totusi, pentru moment, cred ca este mai probabil ca bancile mame ale institutiilor de credit cu capital strain din Romania sa reduca finantarea acordata acestora.

Reducerea resurselor respective nu va fi probabil compensata de majorarea resurselor disponibile in Romania si, luand in considerare nevoile in crestere ale sectorului public, este posibil sa asistam la o corectie a creditului extins sectorului privat ceea ce ar intarzia revenirea economica a Romaniei", a spus Vlad Muscalu.

Daca scenariul retragerii de fonduri din sucursalele din Europa de Est se adevereste, sistemul bancar va avea o problema importanta (ca de altfel si in celelalte tari din regiune): reducerea volumului de credite din cauza lipsei de capital, inasprirea creditarii si, in acelasi timp, persistenta procentului ridicat de credite neperformante.

Aceasta va conduce la un mediu de afaceri mai restrictiv, care va genera reducerea cresterii economice si probabil slabirea situatiei financiare a companiilor - adica o spirala negativa pentru economia nationala, este de parere analistul economic Dragos Cabat.

"La nivelul economiei, sansa pentru mentinerea cresterii economice este data de nivelul investitiilor - straine si interne, strategice sau de portofoliu, chiar si speculative - dar aceasta nu inseamna si revenirea activitatii din sistemul bancar la volumele normale. Cum posibilitatile de preluare a bancilor de catre noi jucatori sunt reduse in perioada urmatoare, este de asteptat o perioada dificila si pentru sistemul bancar", a spus analistul, pentru Efin.ro.